In tărâmul amintirii...

                      În tărâmul amintirii
                      Suntem tineri amândoi,
                      Anotimpul e-al iubirii,
                      Nu-i nici iarnă și nici ploi.

                      În eternă primăvară
                      Timpul pare încremenit.
                      Retrăiesc aceeași seară
                      Dintr-un magic asfințit.

                      Te privesc cu încântare,
                      În lumina aurie...

                      Ce departe mi se pare
                      Acel strop de poezie!

Janina, Jurnal, octombrie 2009

Reverie

                    Mi-e dragă o toamnă trecută-n amintire
                    Mă mai gândesc la ea, așa, din când în când                  
                    O regăsesc în  orice cântec de iubire 
                    Și-n cântul de frunze adus pe pământ.

                    Pe pajiștea cu vise, lângă bătrânul nuc,
                    Se-adună frânturi de gânduri adormite...
                    Pe cerul prea albastru vin norii și se duc,
                    Ca albe caravele pe mări nemărginite.

                    La umbra parfumată se strâng încet tăceri 
                    Și clipe de visare : o dulce reverie...
                    Iar vocile pierdute prin zilele de ieri
                    Șoptesc despre o iubire rămasă-n poezie.

Janina, Jurnal, 20 mai 2012