Rondel de iarnă timpurie

                                             Iarnă, ai venit grăbită
                                             cu ninsori și vreme rea.
                                             Și mă-ntreb, nedumerită,
                                             unde este vara mea ?

                                             Frig și frunză risipită
                                             peste tot, anapoda.
                                             Iarnă, ai venit, grăbită
                                             cu ninsori și vreme rea.

                                            Tu mi-ai alungat cocorii
                                             lăsând lunca ruginită.
                                             Pe cer vântul mână norii
                                             într-o mantie cernită...

                                             Iarnă, ai venit grăbită...

Janina, Jurnal 30 oct.2014

Toamna mea 2014

1 octombrie 2014
 Astăzi număr 69 de toamne ...Le-am pus aici în coș.

Pentru toamna mea 2014 am și o poezie:
                  
                  Toamna mea...
                           Toamna mea  cu ploi tăcute
                           și cu frunze călătoare
                           ai venit pe neștiute...

                           Toamnă  dulce, colorată
                           și cu vânt neliniștit
                           ai venit ca și-altădată...

                           Mi-ai adus în dar parfumul
                           fructelor de chihlimbar,
                           ce-mi mai luminează drumul...

                           Drumul meu prin amintire,
                           către visuri de copil...
                           Toamnă, ești  o amăgire!

                           Toamna mea  de crizanteme,
                           nu pleca prin ploi subțiri,
                           mai așteaptă-mă o vreme !

Janina,Jurnal, 1 oct. 2014

Mă voi întoarce iar...

                                Mă voi înoarce iar la visul înstelat, 
                                Voi căuta un drum spre vechile amintiri 
                                Voi bea din vinul toamnei în care ai plecat,
                                Vrând să deschid portița aceleiași iubiri...

                                Mereu aceleași astre, albe ninsori sau ploi,
                                Și-aceleași colorate toamne lângă mine,
                                Vor aștepta cuminți să fim iar amândoi...
                                Dar numai eu, cu gândul, voi rătăci spre tine.

                                Iubirea de demult, ce lin mă împresoară  
                                Cu văluri de mătase-n sclipiri de curcubeu,  
                                Cu frunze ruginii din Timpul ce coboară,
                                În tremurul  uitării, mai dulce și mai greu...

Janina, Jurnal, 9 mai 2013

Dragi scrisori...

                               O, dragi scrisori, citite și uitate,
                               Închise atâta vreme-ntr-un sertar,                 
                               Păstrați în filele decolorate
                               Parfumul florii de cireș amar!

                              V-am așteptat cândva cu nerăbdare
                              Să-mi dați o veste despre cel iubit.                             
                              Și v-am citit, pe rând, cu-nfrigurare,
                              Purtând în suflet dorul nerostit...

                              S-au estompat, discret, în amintire
                              Și chipul drag și dorul fără leac.
                              Te caut astăzi în scrisori, iubire,
                              Iubirea mea rămasă în alt veac...

                              Scrisori banale, astăzi sunteți mute!
                              Cuvinte dragi primite în trecut
                              Mi-aduc tandrețea orelor tăcute
                              Și podul palmei aș vrea să ți-l sărut!

aprilie 2012*
Janina, Jurnal- 2012

Cântecul vrăjit

                    Cântecul acesta s-a născut
                    într-o inimă înflăcărată...
                    E vechi de când lumea
                    dar îl auzi doar o singură dată.

                    Un cântec curat,
                    ivit din puritatea primilor fulgi  de nea
                    și a primilor ghiocei;
                    din albastrul cerului de vară,
                    din zborul fluturilor;
                    din freamătul verde al ierbii
                    și din roșul însângerat al florilor de mac...
                    E cântecul  vrăjit al iubirii,
                    cântec amețitor!

                    Cântecul acesta vrăjit
                    mi-a  fost dăruit într-o toamnă
                    de vântul furișat printre castanii
                    care-și scuturau frunzele
                    peste inima mea.

Janina, Jurnal, Oct. 1973.

E iarnă...

                          Toamna, învinsă, a plecat departe
                          ascunsă în văluri cenușii
                          de ceață și ploi...
                          Decembrie ne deschide  larg
                          porțile iernii...

                          Din cer cad petale de zăpadă,
                          albe, fragile, grațioase...
                          Le prind în palme, le adun,
                          dar se sting repede, precum clipele.

                          Pe feeria dansului lor învolburat
                          privirea întârzie mută...
                          Pe case, pe gânduri, pe străzi
                          ninsoarea se-așterne tăcută.
                          E iarnă...


Janina, Jurnal, ian.2014