În acest sfârșit de toamnă care vine
Mă mai gândesc,iubire, și la tine
Iar frunzele moarte căzute pe drum
Îmi par anii cei mulți trecuți ca un fum...
Nu mai visez acum s-ating un curcubeu
Cuvântul”imposibil” am învățat ce-seamnă.
N-ai să te-ntorci la mine nicicând,,iubitul meu
Plecat hoinar prin lume la început de toamnă...
Ce tristă e toamna când e pe sfârșite !
Parfum și culoare-s acum risipite,
Grădinile-s goale de roade și flori...
Iar cerul m-apasă cu plumbul din nori.
Janina,Jurnal(noiembrie 1977)
