Astept o scrisoare,o carte poștală care nu vor să sosească...Poate nu vor sosi niciodată... Stau în casă la căldură și o aștept pe mama.Privesc focul prin cercurile de fontă ale plitei.Am o sobă de modă veche,cu plită și cuptor,cu o firidă dedesubt unde punem încălțămintea și lemnele la uscat.In cuptor coacem cartofi,mere sau pere iernatice și camera se umple de arome plăcute. E cald ,e bine ,e intim. Într-un spațiu mic ,lângă cuptor,când soba nu e prea fierbinte , doarme motanul...Este ultimul dintr-un lung șir de prieteni cu patru lăbuțe care va apărține acestui spațiu ,acestui decor...Și care va rămâne pentru totdeauna legat de acest loc...
...
Sosește mama.Se bucură mult când nu am ore după amiaza și găsește cald și putem schimba câteva vorbe.Sunt momente unice,pline de calm,care ne fac să uităm de frigul de afară,de iarna care vine,și de toate celelate probleme trecute și viitoare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu