Sub tandrul cer senin de vară
Se-ntinde câmpul plin de flori.
E de cu zori și până-n seară,
Paletă vie de culori.
In iarbă parcă-i sărbătoare
Și cântă greierii a dor...
Doi fluturi îmbătați de soare
Se hotărăsc să urce-n zbor
Spre-a cerului imensă mare...
Albastra floare de cicoare
O bucățică e de cer.
Iar macul zvelt, plăpândă floare,
Își plânge rostu-i efemer
Cu lacrimi roșii de petale...
Janina,jurnal (vara 1973)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu